Constanța

Raluca Munteanu, director Dezvoltare IULIUS: „Punem Constanța pe harta dezvoltărilor IULIUS. Potențialul este imens”

Raluca Munteanu (director Dezvoltare IULIUS) sursa foto: business review
Scris de 
 pe data 
1 februarie, 2024

Anul 2023 a adus pentru orașul Constanța o importantă oportunitate de dezvoltare, atrasă de decizia IULIUS Group de a derula o investiție de peste 800 milioane de euro într-un proiect mixed-use, cu spații verzi, zone de relaxare și spații moderne de birouri care vor fi construite pe un teren de 38 de hectare deținut de Oil Terminal, inactiv de mai bine de un deceniu. Este primul proiect pe care IULIUS îl dezvoltă la malul mării și am aflat mai multe despre ce presupune un astfel de proiect din interviul pe care l-a acordat Raluca Munteanu, directorul de dezvoltare al companiei publicației Business Review, care crede că acest demers „va ajuta Constanța și constănțenii să-și atingă potențialul unic, atât ca urbe, dar mai ales ca și comunitate.”

Cum privește IULIUS proiectele sale?

IULIUS construiește destinații, orașe în orașe, dar nu la modul de spații închise, ci dimpotrivă. Construiește destinații personalizate pe nevoile comunităților în care dezvoltă și pornind de la identitatea acestora. Dacă ar fi să sintetizez într-o propoziție cu ce suntem diferiți, aceasta ar fi. Noi nu luăm aceeași schemă de proiect dintr-un oraș și o aplicăm pe alt teren, iar acesta este fix elementul nostru de unicitate. Singurul lucru care se păstrează de la un oraș la altul, de la o dezvoltare la următoare este ideea de mixed-use, de a reuni mai multe funcțiuni într-un loc. Care sunt efectiv funcțiunile, proporțiile fiecăreia din mixul total, conceptul arhitectural – toate acestea sunt adaptate la oraș și, în special, la identitatea oamenilor care trăiesc acolo. Este ceea ce am înțeles mai clar în timp și ceea ce definește impactul și succesul proiectelor noastre, care devin părți naturale din comunitate. Nu am să spun că este ușor, pentru că nu este. Însă pentru noi, a înțelege pe deplin un oraș, cum funcționează și cum se trăiește în el, a devenit primul pas și cel mai important.

Toate proiectele IULIUS au drept nucleu parcurile. Pentru noi, zona verde este mai mult decât un indicator de PUZ, este efectiv o linie directoare a oricărui concept arhitectural pe care îl demarăm. Am fost primii care și-au asumat un astfel de element diferențiator și, deși a fost complicat să explicăm finanțatorilor că trebuie să investim zeci de milioane de euro în copaci, flori, gazon – toate elemente care nu îți aduc un venit direct, dar cu atât de mult impact la nivelul orașului, oamenilor. Chiar și la momentul de față, Palas Iași este un proiect care are drept principală atracție parcul și singurul loc din oraș unde ai voie să calci pe iarbă. La Cluj, vedem dimineața cum aleargă oameni în jurul lacului și apoi stau la o cafea pe iarbă. În Timișoara, clienții au denumit o familie de rățuște care au ales să trăiască la noi pe lac. Sunt tot felul de exemple pe care aș putea să vi le dau, însă toate redau un mesaj simplu: proiectele noastre au depășit granițele unui simplu centru comercial, sunt parte din viața locuitorilor.

Un alt element de diferențiere major este acela că suntem printre puținii dezvoltatori care își asumă în bugetele de investiții lucrări majore de reconfigurare a infrastructurii. Gândim în jurul proiectelor o restructurare completă a zonei, astfel încât tot conceptul arhitectural să fie aliniat cu o soluție de trafic pe măsură. De exemplu, la Timișoara a fost pentru prima dată când am realizat un pasaj subteran cu patru benzi, care a întregit un inel de circulație important pentru oraș, iar la Cluj, pentru viitoarea dezvoltare vom realiza un pod rutier și  două poduri pietonale peste un râu, sensuri giratorii și lărgiri de străzi. Chiar zilele acestea, la Palas Campus Iași am inaugurat o stradă nou creată, cu două benzi, care fluidizează traficul din zona centrală.

După ce vă ghidați când alegeți următoarea destinație pe harta investițiilor?

Sunt două elemente principale la care ne uităm atunci când analizăm o nouă dezvoltare: potențialul orașului și potențialul sitului. În ceea ce privește potențialul orașului, ne folosim, pe de o parte, de studii importante, cum ar fi cele realizate de Banca Mondială, dar și de parteneriate locale. În felul acesta putem înțelege nevoile locale și direcțiile strategice de dezvoltare.

În ceea ce privește potențialul sitului, este important ca acesta să fie unul central, bine amplasat, astfel încât să putem să îl integrăm în oraș, dar și să aibă dimensiunea potrivită modelelor noastre de dezvoltare. Este important să putem acomoda toate funcțiunile de care ajungem împreună cu locuitorii la concluzia că orașul are nevoie și să asigurăm, în același timp, un element de diferențiere, care va transforma proiectul într-o destinație.

Așa am ajuns, de exemplu, să punem Constanța pe harta dezvoltărilor IULIUS. Avem acolo un centru urban cu o resursă umană extraordinară, atractiv turistic, centrul unui județ cu jumătate de milion de locuitori, iar potențialul este imens. Ne place să credem că vom fi printre cei care vor ajuta constănțenii să își atingă acest potențial unic.

Dezvoltați în zonele centrale. Care sunt avantajele, dar și dezavantajele construirii în zona centrală a orașelor?

Spre deosebire de haosul expansiunii periferice, concentrarea IULIUS pe locații premium, ultracentrale, a creat un amestec armonios de accesibilitate, vitalitate și sustenabilitate. Mereu selectăm meticulos aceste locații cu mare valoare – inclusiv sentimentală – pentru comunitate, unde pulsul orașului bate cel mai puternic. Aceste locuri oferă un avantaj strategic, oferind acces facil la punctele principale de interes, favorizând o comunitate vibrantă și reducând presiunea asupra rețelelor de transport.

Fiecare proiect este gândit ca o experiență pentru acea comunitate, o experiență care să rezoneze autentic cu spiritul fiecărui oraș. Angajamentul nostru ferm pentru calitate ne-a atras peste 1.000 de parteneri de retail, 130 de sedii ale corporațiilor internaționale, 35.000 de angajați în proiectele noastre și clienți care revin mereu spre noi. Numerele vorbesc de la sine: un grad de ocupare pe retail și office de aproape 100% și peste 70 de milioane de vizite anuale reprezintă o dovadă a capacității IULIUS de a atrage locuitorii și mediul de business deopotrivă.

Care este cel mai dificil aspect în dezvoltarea unui proiect de regenerare urbană?

Dacă e să fiu sinceră, aș spune anduranța. Adevărul este că proiectele noastre chiar sunt extrem de complexe. Ne propunem să finalizăm într-un termen foarte scurt proiecte majore, iar acest lucru poate fi realizat doar dacă elaborarea conceptului arhitectural, procesul de închiriere, discuțiile cu actorii principali din comunitate, obținerea finanțărilor bancare, conturarea structurii de investiții, obținerea avizelor au loc simultan în procesul de dezvoltare. În acest context însă, orice schimbare într-o parte o afectează pe cealaltă, de aceea ai constant sentimentul că te afli ca pe niște nisipuri mișcătoare. Este un proces frumos, dar adeseori și dureros, pentru că vine cu presiune pe echipă.

Totodată, este nevoie de răbdare ca să câștigi încrederea celor din jurul tău. Toate proiectele pe care le-am dezvoltat până acum, oricât ar fi de benefice pentru comunități, ele nu se pot întâmpla decât prin sentimentul general că rupem o bucată de oraș pentru ca ele să se întâmple. Sunt zone insuficient utilizate, sigur, sunt sau au fost practic niște incinte închise publicului larg, dar, totuși, cândva, trebuie să recunoaștem că ele au însemnat ceva pentru măcar un segmen din populație, oricât de amplu sau redus ar fi. Este important să recunoaștem și să ne asumăm existența acestui sentiment.

Din acest motiv, dacă suntem astăzi împreună, în orice proiect, este și pentru că așa înțelegem să construim. Ascultând-ne reciproc și învățând unii de la ceilalți. Recunoscând nevoile fiecărei părți, dar și limitările. Doar astfel, dialogul devine unul constructiv și rezultatele pe măsură. Cred că, în esență, suntem o comunitate cu un scop comun – binele orașelor în care locuim și pe care le iubim. Prin urmare, paradoxal, nu a construi este cel mai dificil. Ci a avea curajul, pot spune, de a regândi, a pune pauză și a îmbrățișa abordări proaspete. Sunt aspecte care ne-au maturizat și ne-au adus până în punctul în care suntem azi.

Suntem la final de an. Cum vedeți evoluția proiectelor IULIUS pentru viitor?

Provocarea majoră pentru orice dezvoltator este să construiască pentru viitor, în condițiile în care acesta este imprevizibil. Angajamentul nostru pentru sustenabilitate nu e doar o formalitate. Fie că vorbim de generare de energie din surse regenerabile sau de grădini care oferă un refugiu în aglomerarea urbană, ne propunem să aducem și mai mult verde, și mai multă inovație tehnologică în fiecare nou proiect.

Lumea în care trăim este din ce în ce mai divizată de bariere fizice și digitale, iar proiectele mixte IULIUS sunt un catalizator pentru conectivitate socială. Ele ne arată puterea abordărilor integrative de a stimula un sentiment de comunitate și de scop comun.

Pe măsură ce privim spre viitor, viziunea IULIUS pentru dezvoltarea mixtă se arată ca o promisiune. Aceea de a susține prin ceea ce facem dezvoltarea orașelor într-un mod interconectat și durabil, în care oamenii și spațiile pe care le ocupă cresc împreună, armonios. Argumentele noastre nu au nevoie să fie spuse de mine, acum, pentru că se văd deja de mai bine de 10 ani, cât a trecut de la inaugurarea ansamblului Palas, de exemplu, primul proiect mixed-use de regenerare urbană realizat în România. Investiția pe care grupul IULIUS le-a făcut în orașele din România și-au dovedit capacitatea de a fi construite în prezent, dar și pentru viitor. Peste 35.000 de oameni lucrează astăzi în proiectele noastre și au avut libertatea de a alege să rămână în România, pentru că au avut oportunități bune, rezultate și din investiții pe care le-am făcut posibile. Am construit responsabil, am pus în valoare identitatea orașelor și, poate cel mai important, am contribuit la creșterea calității vieții comunităților. Asta ne propunem să facem mai departe.

Dacă mă uit spre viitor, cred că dialogul cu societatea civilă este cel care ne responsabilizează să verificăm dacă ce construim este ceva relevant pentru oraș. Au locuitorii nevoie de ce facem noi? Continuăm să rămânem relevanți? Dacă vreți, este ca un concert reușit al unei orchestre. Fiecare are locul său, iar în final vrei să obții o armonie a tuturor partiturilor celor implicați, vrei să se audă bine cât mai multe voci. Când te uiți în jur și îți dai seama că nu se aude decât vocea ta, de regulă, nu este un semn că ești pe drumul cel bun.

Actualitate