Actualitate
Povestea unei bunicuțe de 83 de ani abandonată în casă, care a mobilizat o țară întreagă. „Am terminat tot ce aveam. O pâine îmi luați și mie?”
Această amenințare numită coronavirus este o adevărată încercare pentru fiecare dintre noi, dar și o provocare pentru fărâma de umanitate și solidaritate care ar mai putea sălășlui în noi.
Dincolo de egoismul și instinctul de autoconservare al individului, care golește rafturile magazinelor în speranța că lui îi a fi bine, există și povești emoționante, drame ale unor oameni care nu au avut norocul ca aceast virus să îi găsească în puteri și cu bani în buzunar. Din fericire, mai există oameni precum Elena Paula Mate.
Elena Paula Mate, o doamnă din Brașov, a cutremurat și mobilizat o țară întreagă cu povestea unei bunicuțe de 83 de ani, aflată singură, neajutorată și flămândă în casă, în plină pandemie de coronavirus. Disperată, bătrâna a ieșit la balcon, implorând să îi cumpere cineva o pâine, cu promisiunea că îi va da banii când vine pensia.
„Îmi este tare greu. Am trăit acum cateva minute (n.r. – sâmbătă seară) o durere apăsătoare. Am ieșit să-mi iau ceva dulciuri, pâine și fructe. Vis-a vis de unde locuiesc eu este un non-stop, la parterul blocului de pe strada „Constructorilor” nr 2. Înainte să ajung, de la o fereastră m-a strigat o doamnă in vârstă: „Vă rog din suflet! Imi este foame! Nu am bani. Am terminat tot ce aveam. O pâine imi luați și mie. Sunt singură și am 83 de ani. Stau la apartamentul… Vă dau banii cand iau pensia in 14„.
M-am cutremurat cu suflet, cu trup și minte. Intr-un bloc cu atâtea apartamente și atăți vecini.. Doamne, dă – mi răbdare! Și eu care credeam că am vazut și auzit destule. Nici nu am avut putere să ii răspund. Am intrat in magazinul de lângă scara blocului. Vânzatoarea era o nouă angajată. Nu știa de soarta bunicuței. Am cumpărat ce am crezut de cuviință, ulei, zahar, cateva conserve, cartofi, brânză, încadrându-mă la ceea ce aveam in buzunar.
Bunicuța, chircită de bătrânețe și de boală, se sprijinea cu neputință intr-un cadru. Tremura și plângea. Nu am intrebat nici dacă are copii sau nepoți. Mi-a dat un număr de telefon să o sun cand ia pensia. Ea nu are credit de ceva vreme.Nu o voi suna cand ia pensia.O voi să o intreb dacă mai are nevoie de ceva.
Până in seara asta nu m-am gândit nici la bătrânețe nici la singuratate.Și nici nu cred că am să mă mai vait de ceva vreodată.Am ajuns plângând in scara blocului meu. Am stat ceva timp să mă linistesc să nu mă vadă Alexandra plângând. Am învățat-o să nu plângă.. Să fie puternică. Nu aș fi vrut să mă vadă așa.
„Nu ai luat nimic, mama mea”? „Am uitat banii acasă, cobor acum să cumpar”. Nu puteanm povesti fetiței prin ce trecusem. Să nu o ia ca pe un advertisment la ceea ce se numeste neputința mea, vârsta mea după ceva vreme care va trece.Oameni buni.. Cand luați coșuri pline cu de toate întrebați vecinii care sunt singuri si neajutorați dacă au nevoie de pâine și apă. Nu se stie ce ne rezervă cea mai scurtă clipă din viață și nu stim cum rămânem”, a povestit Elena Paula Mate pe contul ei de Facebook.
În doar câteva ore, sute de mii de oameni au reacționat la postare, mulți oferindu-se să ajute. Dar mulți au spus la rândul lor povești la fel de triste, cu oameni neajutorați abandonați în fața acestei nenorociri atât de autorități, dar mai ales de semenii lor.
Asociația Arc Social din Brașov a preluat cazul bunicuței și îi va duce zilnic o masă caldă, însă această poveste ar trebui să fie un îndemn și o povață pentru fiecare: uitați-vă și la cei de lângă voi și nu uitați să fiți oameni!
- coronavirus
