Orban, după discuțiile cu Iohannis: Cel mai bine pentru România este să organizăm alegeri anticipate
Premierul Ludovic Orban a declarat vineri, la finalul discuțiilor cu președintele Iohannis, că au convenit organizarea alegerilor anticipate, susținând că reprezintă cea mai bună soluție pentru România.
„O spun clar că eu și președintele Klaus Iohannis am decis că cel mai bine pentru România este să organizăm alegeri anticipate. Românii au arătat clar la referendum, la alegerile europarlamentare și la prezidențiale că nu mai vor PSD la putere.
La ora actuală Parlamentul este dominat de PSD și acționează ca o frână la adresa Guvernului și este absolut necesar ca cetățenii să își aleagăreprezentanții astfel încât să existe un Parlament care să fie oglinda a dorințelor românilor„, a declarat Orban, la finalul întâlnirii de la Cotroceni.
Întrebat dacă va demisiona sau dacă așteaptă depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului, premierul a răspuns: „Nu o să vă dezvălui strategia. Cert este că am convenit ca asta este cea mai bună soluție pentru România. Cu siguranță vom găsi cele mai bune soluții de a declansa procedura alegerilor anticipate”.
„Există două soluții de declanșare a procedurii alegerilor anticipate (n.r. – demisia premierului și moțiune de cenzură). În funcție de evoluția evenimentelor vom apela la una sau la cealaltă„, a adăugat Orban.
Legat de data la care vor avea loc anticipatele, Orban a spus că „ar fi util și bine” să fie simultan cu localele sau la o dată cât mai aproape de alegerile locale.
„Am desemnat un grup de lucru, o echipă de discuții. În ceea ce ne privește, asta e convingerea noastră că România are nevoie de alegeri anticipate„, a precizat premierul.
Întrebat dacă va avea discuții și cu PSD legat de organizarea alegerilor, Orban a răspuns: „Ce să discutăm cu PSD când obiectivul nostru e să eliberăm România de PSD?”.
Alegerile parlamentare anticipate, care au ca efect scurtarea mandatului parlamentar, pot fi declanşate la iniţiativa preşedintelui României, în baza articolului 89 din Constituţia României.
Astfel, preşedintele poate să dizolve parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
Decizia preşedintelui de a declanşa alegeri înainte de termen este precedată de consultarea sa cu preşedinţii celor două camere şi a liderilor grupurilor parlamentare.
De asemenea, în cursul unui an, parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată şi nu în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă (art. 89, alin. 2 din Constituţie).
Pentru a se ajunge la o solicitare de învestitură în Parlament, Guvernul în funcţie trebuie să îşi dea demisia sau să fie demis în urma unei moţiuni de cenzură.