Delir în Spitalul Judeţean Constanţa. Personalul medical se distrează cu pariuri pe curse de gândaci
Textul acestui articol nu este o știre reală, este încadrat la rubrica de satiră și umor a publicației noastre, reprezintă un pamflet și trebuie tratat ca atare.
Zeci de pacienţi se plâng, pe Facebook şi pe unde apucă, de condiţiile mizere şi prezenţa gândacilor în saloanele Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa. Cum problema este departe de a fi rezolvată, o parte din personalul medical al spitalului a găsit o modalitate creativă de recreere în pauze: pariuri pe curse cu gândaci!
Cu timpul, s-a dezvoltat un adevărat grup împătimit al acestor competiţii, un sistem de pariuri destul de serios şi chiar o apreciere şi recunoaştere pentru carcalacii care depun efort pentru a participa la curse. Cam de două ori pe săptămână, participanţii la cursele cu gândaci se adună pe un culoar secret, numai de ei ştiut. Se face atmosferă, se pun banii pe masă, se bea şampanie şi toată lumea se simte bine.
„A început aşa, mai la caterincă. Acum noi ne jucăm aici, dar nu prea ne jucăm, cum să vă zic… Adică e distractiv, dar noi luăm în serios toată treaba. Chiar un dom’ doctor, mai zglobiu aşa, bagă bani serioşi, nu se joacă. Are cabinet privat, omu’ îşi permite“, a povestit, mai pe şest, Honorius Lampă, un brancardier implicat în organizarea curselor.
Cât despre modul de selecţie al concurenţilor, unul dintre organizatori spune că fiecare membru al personalului medical care participă vine cu gândacul lui, mai ales că insectele pot fi găsite în aproape fiecare secţie a spitalului, în băi, în perne, sub perne etc. Dacă în unele saloane trebuie să te uiţi cu atenţie, în altele pur şi simplu carcalacii parcă vor să fie văzuţi şi aleşi pentru curse.
„Dom’le, au de unde alege. Am identificat până acum trei tipuri de gândaci performanţi pentru astfel de curse. Avem aşa: Chirurgul pur sânge, Anesteziatul intensiv şi Micuţul appaloosa. Ar mai fi şi un al patrulea soi, Asistentul sfert de milă, dar ăsta e atât de iute încât abia îl vezi cu ochiul liber şi asta îl face foarte greu de prins“, a explicat Ion Aiteicbraib, infirmier şi responsabil de înscrieri.
Cei care participă la curse spun că nu depun niciun efort pentru creşterea şi dezvoltarea gândacilor, condiţiile mizere din spital fiind optime pentru acest lucru, chiar şi pentru antrenament. „Dacă un pacient a făcut mizerie lângă pat, firimituri sau mai ştiu eu ce, ne mai facem şi noi că nu vedem, nu ne apucăm imediat să facem curat, pentru că treaba aia constituie hrană consistentă pentru gândăcei. La fel şi în băi, mai ales acolo. Chiar ne bucurăm când un pacient mai vede câte unul, pentru că omul se sperie şi încearcă să-l prindă, să-l omoare, iar gândacul vă daţi seama că nu e prost să stea. O rupe la fugă şi uite aşa se mai antrenează şi capătă viteză“, spune şi Ileana Haisictir, femeie de serviciu, dar unul dintre membrii fondatori al grupului de curse.
Vorba despre organizarea unor astfel de curse cu gândaci a umblat foarte repede în toată clădirea Spitalului Judeţean. În timp ce unii angajaţi cred că este doar o bârfă şi un mit, alţii sunt foarte la curent şi sunt voci care spun că treaba este susţinută chiar la nivel de conducere. Probabil asta ar explica şi de ce în secolul XXI, în cel mai mare spital de judeţ al unei ţări membră a UE, ca pacient te poţi trezi cu un carcalac pe piept, posibil campion de curse.
- Când îi e lumea mai dragă, reporterul nostru special, Mitică Pușcălargă este trimis pe teren. Click AICI pentru mai multe articole scrise pe tastatura lui obosită