Constanța

„De trei ani Făgădău n-a mai adus o bancă în parc!“. Cât de nemulțumiți sunt constănțenii care se plimbă în Parcul Tăbăcăriei

Într-o seară obișnuită de vară (și nu vorbim despre weekend) sute de oameni aleg să-și petreacă timpul în singura porțiune verde din oraș ce merită să fie numită parc. Parcul Tăbăcăriei, care de-a lungul timpului și-a pierdut din strălucire și mai ales din spațiu, rămâne în continuare o alegere unanimă pentru tineri, părinți cu copii, bătrâni sau iubitori de animale.

Scris de 
Ana Ruica
 pe data 
14 august, 2018

Fiecare constănțean care pășește pe aleile din parc are o părere diferită despre locul în care petrece cel puțin trei sau patru după-amiezi pe săptămână, însă toți sunt de acord că există o mulțime de lucruri ce ar trebui schimbate, modificate sau stilizate în vechiul parc.

Atât mămicile, cât și bătrânii consideră că, printre problemele pe care le sesizează zilnic în parc, cea mai pregnantă este lipsa băncilor.

„Băncile sunt pe apucate, a plecat o doamnă cu copilul și am reușit și eu să mă așez. Tinerii iau băncile și le trag sub pomi, apoi nu le mai aduc înapoi. Unii își fac nevoile pe ele, iar nimeni nu face nimic. De trei ani Făgădău n-a mai adus o bancă în parc. Eu stau vis-a-vis și ies în fiecare seară aici, am noroc că sunt singură și am o șansă să găsesc un loc pe bancă, dar altfel, nu reușești. Bănci au fost, dar le-au furat”, ne-a spus Elena Toader (68 de ani), pensionară aflată la obișnuita plimbare de seară.

 

„Nu sunt suficiente bănci, în rest nu avem ce să comentăm. E curat, e liniște, dar băncile sunt o mare problemă. Sunt foarte multe mămici în parc, bătrâni și chiar avem nevoie să ne așezăm deseori. Unde să ieșim, în fața blocului? Este singurul loc verde unde ne putem scoate copiii”, mai spun două mame, care se aflau în parc împreună cu cei mici.

Terorizați de o haită de maidanezi

Desigur, băncile nu sunt singura neregulă majoră în ceea ce privește Parcul Tăbăcăriei, mult mai important fiind faptul că la intrarea principală dinspre bulevardul Tomis, o haită de câini terorizează trecătorii, mulți dintre ei alegând să nu mai vină în parc de frica lor.

„Am venit acum dinspre bulevard și am apărat un adolescent de 12-13 ani pe care l-au tăbărât câinii. Nu este normal! Eu și soțul meu ieșim de regulă, însă uneori se întâmplă ca el să rămână acasă și atunci, dacă văd câinii, mă întorc înapoi. Este posibil să-ți fie teamă să treci prin parc de frica câinilor?”, ne-a mărturisit Nina, o doamnă în vârstă.

„Văd că au dispărut barăcile acelea colorate, însă am înțeles că urmează să pună altele. Ar fi bine să nu mai facă asta. Parcul este și așa destul de mic pentru câți copii vin. Știu copii care vin din Km 4-5, pentru că este singurul loc unde te poți plimba. Mai există problema lipsei băncilor, a coșurilor de gunoi și dacă se poate nu două într-unul. Este o cheltuială aiurea să pui două coșuri unul într-altul. Înțeleg că are un rol estetic, dar hai să fim practici că suntem săraci și amărâți”, a mai adăugat Nina.

Din punctul de vedere al iubitorilor de animale, în parc ar trebui amplasat și un spațiu unde câinii ar putea zburda în voie, fără a deranja ceilalți constănțeni care se află la plimbare.

„Lipsește un loc pentru animale, singurul avizat ar fi cel din parcul de la Gară care nu are nicio utilitate practică, este un țarc de 2 metri pe 2 metri. Foarte mulți își aduc câinii în parc, ar fi mare nevoie de un stfel de spațiu”, ne-a spus un tânăr.

Malul stă să cadă

Pe lângă neregulile observate de constănțeni, în parc mai există o problemă privind malul de piatră care avea odinioară rolul să protejeze trecătorii pentru a nu cădea în lac. Astăzi, însă, malul nu pare să-i mai ajute, ci chiar să-i încurce pe cei care se aventurează cât mai aproape de apă, pentru că multe bucăți din el au căzut, observându-se numeroase porțiuni unde, printre găurile existente, se vede, pur și simplu, apa.

Din nefericire, zona respectivă nu este izolată, fiind intens circulată, zi de zi, de sute de constănțeni, dintre care mămici aflate la plimbare cu copiii, bătrâni cu animale de companie sau adolescenți dornici să se urce pe bucățile de piatră rămase în picioare pentru a le testa rezistența.

Pericolul se vede cu ochiul liber, dar nimeni nu pare să-l observe, așa cum nimeni nu pare să ia în serios posibilitatea că oricând una dintre bucățile malului s-ar putea desprinde, producând o tragedie pentru care nimeni nu își va asuma răspunderea.

 

Actualitate