De ce nu ați demisionat când vă mureau miile de pacienți fără tratament, infectați pe patul de spital? Acum vă e frică și fugiți?
Medici și asistente medicale își dau demisia pe capete în fața amenițării numtite coronavirus. Spun că le este frică fiindcă nu au echipamente de protecție sau, pur și simplu, nu spun nimic. Au dat de greu și punct!
Stimate cadre medicale (mă refer la cele care au dat bir cu fugiții), dar când timp de 30 de ani v-au murit copii, tineri, părinți și bunici pe patul de spital fiindcă nu v-a interesat de ei cum a fost? I-ați lăsat să moară invocând sec că nu aveți medicamente, nu aveți aparatură medicală!
Au murit cu miile doar din cauza infecțiile intra-spitalicești fiindcă nici măcar sălile de operații nu erau dezinfectate! Atunci nu v-ați mai dat demisia, nu ați mai dat declarații în presă și nici nu ați făcut scrisori deschise către Guvern! Fiindcă nu era viața voastră în pericol, ci a nenorociților sărmani care vă umpleau însă buzunarele cu bani doar ca să le aruncați o privire, și aia în scârbă și dispreț.
Când vă mureau pacienții pe scaune în Urgențe pentru că somitățile voastre de profesori universitari doctori nu izbuteau să se trezească din somn în timpul gărzii nu mai era vorba nici de echipamente, nici de medicamente, ci doar de profesionalism și omenie. Iar toți aceia care ani de zile au călcat în picioare jurământul lui Hipocrat sunt cei care acum fug ca niște lași.
Zeci de ani, noi am murit fiindcă nu am avut spitale curate, medicamente, aparatură performantă, șansa de a fi operați și tratați de medici competenți.
Dar noi, nici atunci și nici acum, nu am putut pleca acasă, nici nu am putut să ne dăm demisia din calitatea de bolnav sau, mai bine spus, din calitatea de condamnați la moarte. Nici măcar nu am protestat, convinși fiind că nimeni nu va schimba nimic. Am murit cu zecile de mii în mâine voastre, mâini care acum vi le băgați în fund și vreți să vă luați tălpășița. Nu pentru că mor în continuare fraierii, ci pentru că, de data asta, v-ați putea îmbolnăvi și voi.
Vă e teama că ați putea ajunge pe același pat mizerabil de spital, cu salteaua putrezită și cerșeafuri pătate de sângele altora. Că tavanele îmbibate cu igrasie și tropăite de carcalaci ale saloanelor v-ar fi adăpost peste noapte. Că ați putea încăpea pe mâna unui medic sau a unei asistente care în loc de tratament să vă pună doar ser în perfuzie fiindcă antibioticul se vinde mult mai bine pe piața neagră! Voi sunteți cei care se tem, nu medicii și asistentele care și-au făcut mereu datoria cu bună credință și al căror nume îl terfeliți acum și îl rostogoliți în noroi.
Voi, cei care doar ați întreținut sistemul, doar pentru că ați avut de câștigat, chiar dacă în urma voastră ați umplut cimitire. Când luați salariile de 20-30.000 de lei pe lună atunci nu știați că nu aveți materiale cu care să vă faceți meseria?
Sunt perfect de acord cu gestul vostru de a părăsi sistemul medical. Nu e nevoie de astfel de oameni lași și imorali, oportuniști pe care societatea i-a umplut de bani doar pentru că pe halatele lor imaculate cu buzunare largi și adânci atârnau inutil ecusoane de medic.
Această nenorocire numită coronavirus va avea totuși meritul de a cerne impostorii cu halate albe!