Cum procedezi dacă ai un copil victimă a bullying-ului. Psiholog: puteți începe prin a-l întreba „ce pot face pentru a-ți fi de ajutor?“

În luna octombrie a anului trecut, Colegiul Național „Mircea cel Bătrân“ din Constanța, de altfel cunoscut ca fiind un liceu de renume în municipiu, a fost zguduit de un scandal în care două eleve s-au bătut în curtea școlii, una dintre ele ajungând la spital. Bătaia dintre cele două fete a readus în atenția publicului fenomenul de bullying existent în unitățile de învățământ și faptul că, indiferent de reputația școlii, acesta reprezintă în continuare o problemă majoră pe care directorii școlilor și administrațiile locale ar vrea să o țină sub preș sau, cel puțin, să o minimalizeze. VIDEO și mai multe detalii AICI.

În ultimii ani, au tot fost lansate zeci de proiecte anti-bullying, sute de dezbateri, training-uri pentru profesori, mediatizare etc. Amintim că în 2020, prin ordin de ministru, propunerile celor de la „Salvați Copiii România“ privind prevenirea și reducerea fenomenului de bullying în școli au fost incluse în Normele metodologice de aplicare a Legii împotriva violenței psihologice bullying (Ordin nr. 4.343/2020). Acestea au preluat mecanismul de intervenție conceput integral de „Salvați Copiii“ și testat în zeci de unități școlare. Cu toate acestea, bullying-ul sau cazurile de hărțuire și agresiune în rândul elevilor nu par să se fi diminuat. De ce?

„Pentru că toate aceste demersuri au o abordare unilaterală și învechită, spunând, în esență, același lucru: bullying-ul e ceva rău și trebuie stopat și că societatea are toleranță zero față de acesta“, a explicat psihologul Florența Mihaela Constantin, pentru Constanța de Azi. „Din păcate, toate aceste proiecte și demersuri sunt concentrate pe fenomen la modul general când, de fapt, ar trebui să fie creat un cadru funcțional, care să vizeze atât agresorul, cât și victima în mod direct. La nivel instituțional, intervențiile și gestionarea cazurilor de bullying trebuie făcute direct cu cei implicați și de către specialiști, nu de directori care le spun unor copii, care și-au spart capetele, hai, împăcați-vă!

Din punctul meu de vedere, există acestă tendință a instituțiilor abilitate de a nega, într-un fel, existența acestui fenomen. Altfel nu se explică absența unor statistici și evidențe clare asupra agresiunilor din în școlile constănțene. Administrația locală ar trebui să găsească soluții, atât pentru a se contura situația exactă privind numărul de cazuri, cât și pentru rețeaua de intervenție și suport la care să apeleze cei implicați în acest fenomen.“

„Un rol extrem de important îl au părinții“

Bullying-ul se manifestă sub mai multe forme: verbal, fizic, emoțional, putând fi direct sau indirect (exemplu: răspândirea de informații neadevărate despre un coleg). Cel mai nou tip de bullying este reprezentat de cyberbullying, care cuprinde toate acțiunile cu caracter negativ, desfășurate în mediul online (incluzând aici comentariile incitatoare, jignitoare sau înșelătoare). În 2019, o elevă din Ovidiu a fost snopită în bătaie de o colegă și a ajuns în stare gravă la spital. Fata a fost urmărită de agresoare și bătută în timp ce alți colegi au filmat toată scena și au publicat-o pe internet.

Însă dicolo de implicarea mai mult sau mai puțin pasivă a instituțiilor abilitate în combaterea acestui fenomen, psihologul spune că un rol extrem de important îl au părinții și modul în care gestionează o situație în care copilul lor devine o victimă a bullying-ului. „Din păcate, în zilele noastre, sunt șanse foarte mari ca orice copil să fie luat în colimator și să îi fie rănite sentimentele de către alții. Cu toții avem încercările și greutățile noastre cu copiii noștri, indiferent cine suntem. O parte inevitabilă a vieții este găsirea soluțiilor la probleme, chiar și atunci când acestea nu sunt ușoare sau confortabile.“

Așadar, ce poți face ca părinte dacă ai un copil care este hărțuit sau agresat la școală?

„Majoritatea copiilor care sunt victime ale bullying-ului se tem să se deschidă, să vorbească… Se tem de represalii, de rușine sau consideră că profesorii și părinții vor înrăutăți situația. Ca părinte, a fi un bun ascultător este esențial atunci când copilul tău este victima bullying-ului. Una dintre cele mai bune întrebări pe care le poți pune copilului este: Ce pot să fac pentru a-ți fi de ajutor?, spune Florența Mihaela Constantin.

„Este responsabilitatea noastră să identificăm semnele care ne atrag atenția asupra bullying-ului (pierderea dorinței de a merge la școală, scăderea capacității de concentrare, diminuarea performanțelor școlare, tendința la izolare, haine sau cărți rupte sau chiar vânătăi). Odată identificate aceste semne, avem obligația de a interveni. Atunci când copilul tău îți spune ce se întâmplă la școală, fii deschis și capabil să asculți ceea ce are de spus. Încearcă să fii susținător, dar neutru atunci când vorbește. Dacă reacționezi prea puternic la ceea ce spune copilul tău, el s-ar putea opri să vorbească de teamă că te va supăra.“

Când ar trebui să intervină un părinte și să discute direct cu învățătorul, dirigintele sau conducerea școlii?

„Imediat ce copilul începe să vină acasă și să spună, direct sau indirect, că este hărțuit. Dacă vine acasă de mai mult de o dată pe săptămână și spune spune că este agresat și că se teme să fie prezent într-un anumit loc sau să iasă din clasă în pauze, atunci trebuie mers la o discuție cu unul dintre profesori. Asta nu înseamnă că abordarea trebuie să fie acuzatoare, pentru că nu dirigintele sau învățătorul sunt agresorii. Aici este vorba despre aducerea la cunoștință a unei situații, iar păstrarea calmului este importantă, oricât ar fi de greu.

Impactul asupra copilului tău este ceea ce trebuie să știe profesorii, deoarece poate să nu fie evident pentru ei. Practic, le ceri să aibă grijă de copilul tău și să fie atenți la probleme. Dacă vorbim despre cazuri de violență sau amenințări grave prin cyberbullying, atunci trebuie mers direct la conducerea școlii și anunțată poliția. Fără nicio reținere!“.

Ce aspect ce nu ar trebui să lipsească din nicio discuție între un părinte și copilul său atunci când e vorba despre bullying?

„Când vorbim cu copiii despre bullying, trebuie să le reamintim aceast adevăr: agresorii sunt lași. Cei mai mulți bully nu vor jigni doi copii în același timp și aproape niciodată nu se vor băga într-o dispută cu trei copii odată. Deci este important să i se spună copilului că apartenența și asocierea cu un grup poate diminua considerabil o situație conflictuală cauzată de un agresor. Nu este vorba despre găști, ci despre direcționarea lui către socializare și legarea de prietenii. În privința jignirilor, agresorii își doresc să îi umilească pe ceilalți copii, pentru că îi face să se simtă ei înșiși puternici. Majoritatea celor care manifestă un astfel de comportament față de alți copii, caută aprobarea din partea prietenilor.“

Din păcate, nu există o metodă universal valabilă în ceea ce privește abordarea fenomenului, dar sunt câteva principii de care ar trebui să se țină cont în creionarea intervenției și prevenției bullying-ului:

• fiecare copil este diferit și, ca atare, abordarea este necesar fi individualizată (fie că vorbim despre victimă sau despre agresor);
• crearea sentimentului de apartenență la grup, atât la nivelul clasei cât și la nivel micro, prin formarea de echipe de studiu sau lucru (pentru diverse proiecte, de exemplu);
• ascultarea activă și comunicarea ajută la identificarea rapidă a situațiilor de risc;
• centrarea asupra comportamentului și nu asupra individului oferă perspectiva corectă ambelor părți (victimă și agresor).

Etichete:

• bataie elevi
• bullying
• bullying in scoli
• copil bullying
• elevi
• lege bullying in scoli