Constanța

Constanța Street Food Festival – locul unde și-a rupt foamea gâtul / GALERIE FOTO

Sub nasul lui Ovidius se ridicau coloane groase de fum. Mirosurile ucideau din fașă orice tentativă de evadare dintr-un spațiu asediat de mii de constănțeni. Atâta foame la un loc…

Scris de 
 pe data 
6 mai, 2018

Constanța Street Food Festival a fost evenimentul sfârșitului de săptămână la malul mării. După 4 zile de grătare cu mici și bere, fripturi și șaorme (așa petrec românii de 1 Mai), era și timpul pentru un festival al mâncării. Așa că zeci de bucătării ambulante s-au înșirat de-a stânga și de-a dreapta lui Ovidius, încingând plitele și punând băuturile la rece.

Râuri de mașini curgeau sâmbătă seara spre zona veche a orașului, într-o luptă surdă a șoferilor de a-și găsi un loc de parcare. ADN-ul conducătorului auto de limuzină sau bolid nu permitea executarea pe jos măcar a unei scurte porțiuni de drum. Se îmbulzeau cu mașinile lor de zeci de mii de euro pe străduțele înguste. Granitul, și așa prost, scrâșnea de sub roți. Puzderia de oameni, mulți cu copii mici și cărucioare, se făcea pârtie în calea lor. Civilizația tupeului infect… Constanța nu știe încă să se organizeze pentru astfel de evenimente.

Mirosurile erau imbatabile și puneau sechestru pe o piață aproape neîncăpătoare. Mii de constănțeni se aflau sâmbătă seara în Piața Ovidius. Cozile la hamburgeri sau alte specialități de fast-food erau de zeci de persoane, iar comercianții nu erau deloc puțini. Așa cum se întâmplă de obicei la noi, contrar așteptărilor de la un așa-zis festival al mâncărurilor, prețurile erau mai mari decât la orice restaurant de clasă din Constanța.

O plăcintă cu brânză de 200 grame costa 20 lei, iar un hamburger, clasic (adică anemic – pentru săraci) de la 25 lei în sus. Dacă vroiai un hamburger în adevăratul sens al cuvântului, cel puțin 40 de lei. Bineînțeles, negustorii căutau să își scoată pârleala, iar constănțenii cumpărau într-o veselie. Doar nu o puteai scoate pe iubi la festival și să nu îi iei unul cu de toate.

Calamari, midii, de la 20 lei suta de grame. Nimeni nu se plângea însă, nici de aglomerație, nici de prețuri. Stăteau și câte o oră la coadă pentru a pune mână pe mâncarea ce arăta perfect în poze, dar și în realitate.

Spațiile amenajate pentru a mâna erau inaccesibile. Bănuiesc că erau ocupate încă de la prânz, iar titularii nici gând să se dea la o parte, chiar dacă terminaseră de mult de mâncat. Le oferea priveliștea perfectă, monitorizând miile de oameni care curgeau dintr-o parte în alta. Așa că fiecare centimetru pătrat de bordură, treaptă sau gard deveneau spontan locul perfect de luat masa.

Totul părea atât de firesc în continua luptă cu foamea, o foame care se trezea sub impulsul mirosurilor atrăgătoare. Cu burta plină și buzunarele mult mai ușoare, l-am părăsit pe Ovidius, îndepărtându-ne de zona veche a orașului. Aceleași mașini scumpe păreau că forțează și mai mult să pătrundă prin mulțimea de oameni. Alte bătălii cu foamea se anunțau de data asta la apus.

Actualitate