Cele mai frecvente afecțiuni ale copiilor pe timp de vară. Cum procedăm în cazul enterocolitei

Totuși, potrivit medicului de familie, Adrieana Angelescu, în acest sezon, bolile digestive așa cum sunt enterocolitele, nu sunt la fel de frecvente ca în anii anteriori, ba chiar sunt înlocuite cu alte afecțiuni precum sunt amigdalitele pultacee sau pneumoniile.

„Am avut foarte multe amigdalite pultacee, pentru că cei mici aleargă, se joacă și pe urmă mănâncă înghețată. Enterocolite nu am avut, doar niște dispepsii date de mâncat pe fugă, amestecat alimentele; după masă mănâncă imediat fructe sau dulciuri și atunci organismul suferă de un disconfort care se manifestă prin vărsături remise chiar și spontan, fără tratament, cu un pic de regim.

De asemenea, am avut multe pneumonii (generate de expunerea la aer condiționat, la diferențele de temperatura între zi și noapte, dar și la umezeala excesivă) și multe dermatite (cauzate de consumului de alimente ținute în condiții improprii)”, a declarat pentru Constanța de Azi medicul de familie Adrieana Angelescu.

Chiar dacă, în opinia specialistului, enterocolita nu ar mai trebui considerată o boală specifică verii (sau cel puțin nu în acest sezon), riscul de îmbolnăvire nu este exclus, afecțiunea contactântu-se prin mâini murdare și prin consumul de alimente necorespunzătoare.

„Nu am avut enterocolite la cabinet, dar asta nu înseamnă că nu pot apărea. Boala se caracterizează prin diaree și vărsături cu agent infecțios și se contactează de obicei prin mâini murdare, dar și prin ingestia de alimente improprii consumului. Copiii mănâncă plăcinte, pateuri și alte produse de patiserie (chiar și mâncare gătită), depozitate în condiții unde igiena nu este bine realizată sau servite fără a respecta normele prevăzute de lege și atunci contactul se realizează rapid”, a menționat medicul.

Astfel, afirmă specialistul, în cazul în care părintele constată că cel mic acuză diaree și vărsături, primul pas spre vindecare este repaosul alimentar și administrarea de ceaiuri antidiareice, dar nu mai mult de o jumătate de zi.

„Copilului i se poate da ceai de mentă, de salcâm sau gălbenele cu zahăr invertit. La diareici se fierbe  apa cu zahărul, apoi se pune planta, pentru că organismul pierde prin diaree și vărsături mai mult decât într-un scaun normal. Se poate acționa acasă maxim jumătate de zi în funcție de gravitatea simptomelor. Dacă face în jumătate de zi 10 scaune, iar gradul de deshidratare este foarte mare, atunci trebuie mers imediat la spital. Dacă, însă, în 24 de ore face trei-patru scaune, chiar dacă sunt diareice, poate fi temporizat”, a afirmat Adrieana Angelescu.

Potrivit medicului, copiii care au avut enterocolită sunt mult mai sensibili la viitorul contact cu boala, de aceea este nevoie de o atenție sporită în cazul alimentației lor.

„Chiar dacă, după două-trei zile, copiii revin la alimentația normală. Nu este indicat să mănânce fructe crude, alimente care fermentează sau dulciuri, iar în primele trei-patru săptămâni este exclus ca aceștia să consume înghețată sau produse de patiserie. Părinții trebuie să înțeleagă cât de importantă este alimentația celor mici și să le pregătească, cât se poate de des, mâncare gătită”, a mai spus specialistul.

Etichete:

• Adrieana Angelescu
• boli de sezon
• medic de familie