Actualitate
Ce spune presa străină despre decizia de revocare a șefului DNA
Decizia de revocare din funcție a Laurei Codruța Kovesi, a strânrit rumoare în presa străină. Numeroase publicații și-au arătat dezgustul la adresa raportului prezentat ieri seară de ministrul justiției, Tudorel Toader.
Presa străină comentează decizia de demitere a șefului DNA, după ce, ieri seară, ministrul justiției, Tudorel Toader a dispus începerea procedurii de revocare din funcție a procurorului-șef, Laura Codruța Kovesi. Aceștia își arată îngrijorarea față de ce va presupune această decizie și admit că această decizie vizează întreruperea luptei anticorupție.
Reuters a realizat un material amplu în care a comentat decizia ministrului: „Ministrul Justiţiei din România a cerut, joi, ca procurorul şef anticorupţie să fie demis pentru «exces de putere», declanşând proteste de stradă şi potenţial destabilizând lupta împotriva corupţiei.”
Agenția de presă a mai spus și că demiterea procurorului DNA amenință lupta anticorupție:
De asemenea, cotidianul francez Liberation afirmă că decizia lui Toader duce „la apogeu tensiunile între majoritatea de stânga şi puterea juridică.” Totodată, publicația aduce în discuție faptul că „mai mulți politiceni aleși vizați de justiție, au încercat să relaxeze legislația anticorupție, declansând un val de protest fără precedent de la căderea regimului comunist la sfârșitul anului 1980.”
La unison, jurnaliștii de la Associated Press admit că „ministrul justiţiei din România a solicitat demiterea procurorului şef anticorupţie, citând, ceea ce el numeşte îngrijorări serioase referitoare la modul în care şi-a desfăşurat activitatea„, „cu toate acestea, criticii au afirmat că propunerea lui Toader a fost menită să satisfacă cerinţele coaliţiei de guvernământ de stânga, care a fost foarte critică faţă de Kovesi şi lupta împotriva corupţiei.”
Și cotidianul Financial Times a dedicat un articol amplu acestui subiect, sub titlul „Lupta privind corupţia din România expune limitele influenţei Uniunii Europene„, notând că „Bucureştiul face parte dintr-un grup din ce în ce mai mare de capitale europene – în frunte cu Varşovia şi Budapesta – care confruntă Comisia Europeană în privinţa statului de drept.”
