Camera Deputaţilor a adoptat Legea offshore. Care sunt modificările și mizele
Noua Lege offshore amendează mai multe prevederi introduse în 2018, considerate ostile de către companiile petroliere care urmau să investească în dezvoltarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră.
Camera Deputaţilor a adoptat proiectul legii offshore. 248 de voturi „pentru” şi 34 de voturi „împotrivă”, transmite Agerpres. Pe lângă cele cel puțin 30 de miliarde de metri cubi de pe uscat care ar putea fi extrase din perimetrul Caragele Deep al Romgaz, legea offshore ar permite şi extragerea celor aproximativ 200 de miliarde de metri cubi de gaze estimate a fi în Marea Neagră.
În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură, începute la jumătate deceniului trecut. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon și OMV Petrom (50% fiecare), unde s-au descoperit rezerve potențiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiții american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potențial cuprins între 10 și 20 de miliarde de metri cubi. Tot în Marea Neagră a mai început explorarea în proiectul Trident (90% Lukoil, 10% Romgaz) cu rezerve estimate la 30 de miliarde de metri cubi de gaze.
În total, potrivit unor oficiali din fosta conducere a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), ar fi vorba despre rezerve potențiale de circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze, consumul României pe circa 19 ani.
Principalele modificări în Legea offshore
-Nivelul taxării se va păstra la nivelul actual (cel de la 1 ianuarie) pe toată durata acordului de concesiune petrolieră.
-Impozitul suplimentar se păstrează, dar pragurile de preț de la care el se aplică cresc. Astfel, impozitul suplimentar va avea în cote cuprinse între 15% și 70%, dar nivelul minim se va aplica de la prețuri de 85 de lei/MWh de gaze, nu de la 47 de lei, cât era în vechea lege.
-Limita maxima a deducerii investițiilor în segmentul upstream a fost ridicată la maximum 40% (era 30%) din totalul impozitului pe veniturile suplimentare.
-Sumele încasate de stat în contul impozitului suplimentar merg într-un fond destinat extinderii rețelelor de gaze. Guvernul poate decide însă și alte destinații.
-Impozitul asupra veniturilor suplimentare reprezintă, pentru companii, cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal
-Prevederile din legea actuală se vor aplica și zăcămintelor de uscat de mare adâncime (peste 3.000 de metri)
-Companiile nu mai sunt obligate să vândă o anumită cotă din producție pe piața internă, iar prețurile pentru gazele extrase nu vor fi reglementate. Cu toate acestea, potrivit unui amendament depus recent, companiile sunt obligate să oferteze gazele mai întâi Rezervelot de Stat și, dacă statul nu le cumpără, le pot vinde pe piață, dar la prețuri obligatoriu mai mari decât cele care au fost oferite statului. Toate contractele bilaterale de vânzare a gazelor vor fi notificate, pentru monitorizare, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei
– Guvenul poate decide introduce restricții temporare de preț și vânzare în vederea asigurării consumului clienților casnici și producătorilor de energie termică destinată populației, precum și a celor necesare îndeplinirii obligațiilor subsumate mecanismelor europene de solidaritate. Aceste măsuri vor fi limitate în timp și scop și se vor aplica în mod proporțional cantităților totale de gaze naturale de producție internă.