Armata, din nou obligatorie? În unități au mai rămas coloneii și… porumbeii

Politicienii se jură că nu reușesc să înțeleagă de ce tinerii nu mai sunt atrași de o carieră militară, mai ales în situații în care mulți dintre aceștia preferă să fie șomeri decât să se angajeze în Armată.
Acest lucru i-a pus serios pe gânduri pe liderii europeni, care lucrează acum la diferite scenarii pentru a reintroduce serviciul militar obligatoriu în țările lor.

Printre statele care au lansat recent ideea armatei obligatorii se numără Marea Britanie și Germania.
Acestora li se adaugă și state în care armata era deja un firesc, precum Danemarca sau Lituania, care și-au propus să facă un pas în plus și să îmbunătățească legislația în acest sens.

Războiul din Ucraina a reconfigurat întreaga filozofie a sistemelor de apărare din majoritatea țărilor europene, statele cu adevărat puternice realizând că cea mai importantă armă a unei armate puternice este, de departe, resursa umană.

„Forțele armate ale Europei, în special cele de la granița cu Rusia, realizează acum că nu au destui oameni”, a declarat Vincenzo Bove, profesor de Științe Politice la Universitatea Warwick, specializat în recrutare, potrivit digi24.ro.
„Ei văd în mod clar înrolarea ca pe o soluție. Nu suntem siguri că este o idee bună în ceea ce privește descurajarea unei eventuale invazii a rușilor”, a mai spus el, sugerând că nu există dovezi palpabile care să arate că armatele formate din recruți sunt mai eficiente în comparație cu trupele regulate. Totodată, complexitatea războiului de astăzi ridică întrebări cu privire la capacitatea de a antrena rapid și eficient noii recruți, pentru a opera echipamentele militare avansate și a asimila tacticile moderne de apărare.

Ce a învățat însă România din experiența vecinilor de la Nord? Prin ce transformări a trecut Armata Română în cei doi ani de război ruso-ucrainean, astfel încât să putem fi pregătiți pentru a face față unei eventuale provocări militare?
Realitatea este dezastruoasă! Nu doar că nu ne-am pregătit nici măcar cu un cui, dar Armata Română trece în prezent printr-o reală criză de personal. Mii de demisii lunar, unități militare aflate efectiv în imposibilitatea de a funcționa, condiții tot mai proaste de muncă și salarizare. În paralel, centrele de recrutare sunt goale, tinerii preferă să ia calea străinătății sau chiar să stea degeaba acasă.
Cea mai mare presiune este la nivelul militarilor profesioniști aflați la baza ierarhiei (SGP), care, în continuare, sunt tratați ca femeile de serviciu ale Armatei. Umiliți, prost plătiți, fără drepturi și doar cu obiligații, SGP-iștii părăsesc sistemul pe capete. Unitățile militare nu mai reușesc să asigure nici măcar personalul esențial pentru pază, ce să mai vorbim despre activități specifice: trageri, aplicații, antrenamente etc.
„Nu mai există așa ceva. Militarii rămași nu și-au mai luat concediu de 2 ani, lucrează norme duble, fac zeci de ore suplimentare lunar care nu sunt plătite și nici nu li se acordă zile libere. Este coadă la ușa comandanților cu soldați cu demisia în mână, iar cel mai grav este că nu se ia nicio măsură pentru a stopa acest lucru. Nimănui nu-i pasă, de la comandantul unității până la cei din Minister”, ne-a povestit un SGP dintr-o unitate din județul Constanța.
În acest context, guvernanții și mai marii din MApN se gândesc tot mai des la identificarea unor forme de introducere a serviciului militar obligatoriu, urmând exeplul altor state europene.

Lituania, spre exemplu, a început recent să elaboreze reforme pentru a schimba sistemul de recrutare. Vizate sunt persoanele care locuiesc și studiază în afara țării. Una dintre opțiunile analizate este înrolarea voluntară pentru sesiuni de pregătire anuale, vreme de o lună în fiecare vară, timp de trei ani. În teorie, după această pregătire estivală, civilii ar fi pregătiți de luptă.
Pe lângă Lituania, mai au o formă de serviciu militar obligatoriu Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, Letonia, Austria, Grecia și Estonia.

În Norvegia funcționează modelul selectiv de recrutare datorită faptului că majoritatea tinerilor din această țară, băieți și fete, își doresc să intre în Armată. În urma unei selecții riguroase, numai între 30 și 50% sunt selectați să facă serviciul militar și sunt antrenați vreme de 19 luni. „Armata îi primește pe cei mai buni și mai străluciți și, în plus, serviciul militar este un atu în CV-ul unui recrut”, a explicat un oficial de la Oslo.

În 2015, Norvegia a devenit primul membru NATO și prima țară europeană care a introdus serviciul militar obligatoriu atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

Pe de altă parte, unul dintre motivele pentru care Europa recurge la recrutare obligatorie – în cadrul căreia bărbații și femeile sunt, de obicei, constrânși legal să lupte – este pentru că acțiunile convenționale de recrutare nu funcționează. Armata germană, de exemplu, nu reușește să recruteze suficienți soldați, în pofida unei vaste inițiative de consolidare a forței de apărare a țării, stimulată de războiul din Ucraina. De ce nu vor oamenii să lupte? Unul dintre argumentele prezentate de experți este că armata nu poate concura cu salariile și condițiile din sectorul privat, iar munca în armată este adesea dificilă și periculoasă.

Etichete:

• armata
• Armata româna
• militar