Actualitate Social

ANAF-ul și alte instituții fiscale vor plăti contribuabililor dobânzi și penalități pentru întârziere

Un proiect de lege depus la Parlament va obliga organele fiscale să plătească contribuabililor dobânzi și penalități pentru întârziere la soluționarea cererilor depuse sau pentru restituirea unor sume datorate acestora.

Scris de 
 pe data 
21 noiembrie, 2022

Proiectul, semnat de 85 deputaţi şi senatori ai PSD, PNL, UDMR şi minorităţi, vizează modificarea şi completarea în acest sens a Legii 207/2015 privind codul de procedură fiscală. Potrivit proiectului, cererile depuse de contribuabil/plătitor la organul fiscal, cum ar fi ANAF, se vor soluționa de către acesta în termen de 5 zile lucrătoare, faţă de 45 de zile, cât este în prezent, de la data înregistrării cererii.

Actul normativ prevede şi impunerea termenului de cinci zile în cazul restituirii, la cerere, contribuabilului/plătitorului, oricărei sume plătite sau încasate fără a fi datorată.

În situaţia în care s-a făcut o plată fără a fi datorată, cel pentru care s-a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective, în termenul de cinci zile, se arată în proiectul de lege.

Totodată, se vor restitui din oficiu sumele reprezentând diferenţe de impozite rezultate din regularizarea anuală a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice, în termen de cel mult 15 de zile lucrătoare, în loc de 60 de zile cât e în prezent, de la data comunicării deciziei de impunere.

De asemenea, proiectul mai prevede impunerea unor penalităţi de întârziere organelor fiscale, în cazul depăşirii termenelor de restituire a sumelor datorate contribuabililor.

„Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, organul fiscal datorează contribuabilului/plătitorului, penalităţi de întârziere din ziua imediat următoare expirării termenului prevăzut (…)până la data stingerii obligaţiei datorate, prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege.

Penalităţile de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii obligaţiei, inclusiv. Nivelul penalităţii de întârziere este de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere şi se suportă din acelaşi buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de contribuabil/plătitor. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor”, se mai prevede în proiect.

Totodată, actul normativ mai stabileşte în acest caz şi plata unor majorări de întârziere.

„Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, organul fiscal local datorează contribuabilului/plătitorului majorări de întârziere din ziua imediat următoare expirării termenului prevăzut (…) până la data stingerii obligaţiei datorate, prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege”, prevede proiectul.

Nivelul majorării de întârziere este de 1% din cuantumul sumelor nerestituite sau nerambursate, calculată începând cu ziua imediat următoare expirării termenului până la data stingerii obligaţiei prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege.

Proiectul mai prevede că, prin excepţie de la prevederile art. 234 alin.(2), poprirea bancară se ridică din oficiu la data consemnării de către terţul poprit a cuantumului creanţelor înscrise în adresa de înfiinţare a popririi, fără a fi necesară comunicarea deciziei de ridicare a popririi.

Măsura indisponibilizării conturilor bancare ale datornicilor va avea ca obiect exclusiv sumele datorate în dosarul de executare, din conturile de disponibilităţi ale debitorului poprit, se mai arată în document.

„Prevederile prezentei iniţiative legislative vizează realizarea unui tratament de egalitate în relaţia stat – cetăţean, respectiv organ fiscal – contribuabil/plătitor, statul, în raport cu cetăţenii săi, neputând abuza de poziţia sa dominantă, în speţă, organul fiscal în raport cu contribuabilul/plătitorul. Modificarea legislativă propusă urmăreşte să dea eficienţă principiului fundamental, ridicat la rang constituţional, acela al egalităţii în faţa legii, consacrat prin art. 16 din Constituţia României. Nimic nu justifică de ce actuala reglementare prevede penalităţi de întârziere,

precum şi majorări de întârziere doar în sarcina debitorului – contribuabil/plătitor, iar nu şi în sarcina debitorului – organ fiscal, ambii fiind în aceeaşi situaţie juridică: debitori într-un raport de drept fiscal. Aceleaşi reguli care se impun contribuabilului/plătitorului trebuie să fie aplicate şi organului fiscal”, arată iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului.

Aceştia menţionează că organul fiscal „trebuie să fie sancţionat şi/sau amendat în acelaşi fel cu contribuabilul/plătitorul, atunci când nu-şi respectă obligaţiile sau întârzie în îndeplinirea lor”.

„De asemenea, în ceea ce priveşte executarea silită prin poprire a obligaţiilor fiscale, s-a identificat existenţa unui număr mare de sesizări venite din partea contribuabililor, privind intervalul mare de timp între data plăţii sumelor poprite şi data deblocării conturilor bancare, identificându-se, de asemenea, necorelări şi în situaţiile în care acelaşi debitor are mai multe conturi blocate. Au existat mai multe situaţii în care contribuabililor, persoane fizice, le-au fost blocate toate conturile bancare şi indisponibilizate toate sumele, din aceste conturi, pentru obligaţii fiscale cu o valoare derizorie, de exemplu, pentru 100 lei”, au mai motivat iniţiatorii.

Potrivit acestora, măsurile propuse vor reduce litigiile dintre organele fiscale şi contribuabili, „costisitoare din punct de vedere al efortului şi al timpului pentru ambele părţi”.

Proiectul va intra în dezbaterea Senatului, apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

Sursa: Agerpres

Actualitate